De multe ori aud oameni spunând că „așa sunt eu! Îmi ies repede din fire”.

Sau că „îmi sare muștarul”! Ori că „îmi ies din pepeni” 🙂

Unii spun că au un „simț ascuțit al dreptății”. Și nu pot sta „pasivi”. Și, prin urmare, taie și spânzură, în numele „dreptății”, tot ce prind în cale!

Ce se ascunde, totuși, în spatele acestor scuze ieftine?

Ei bine, în spatele unei persoane care se aprinde ușor (pot fi eu sau tu), stă o stimă de sine scăzută.

Persoanele respective spun, de fapt, că se lasă supărați de lucruri mărunte din viață.

Dacă mă aprind repede înseamnă că mi-am cam epuizat demult rezervorul de stimă de sine.

Când rezervorul stimei de sine e gol, singura reacție naturală rămasă disponibilă oamenilor e cea defensivă sau agresivă.

Ai observat că atunci când ai stima de sine la un nivel ridicat, atunci când în mintea ta clocotește bucuria, micile greșeli ale celorlalți, poate zgomotele din jur, trec aproape neobservate?

În schimb, dacă ești cu rezervorul gol, orice foșnet, orice zvon, orice mică greșeală a celor din jur te pune pe jar! Izbucnești de parcă ai fi un ghem îmbibat cu kerosen!

Când apare această reacție în cineva, când vezi că scoate ghearele și încearcă să zgârie, ar fi bine să vezi dincolo de asta: un suflet gol, un suflet sărac. Un suflet care strigă după ajutor, după umplere cu apreciere. Problema e că bate vântul prin rezervor. E secetă și-i pârjol.

Hai să povestim un pic despre rezervorul stimei de sine!

El se umple și  se golește de către noi. Ori de câte ori permitem cuiva să ne supere, ne golim o parte din stima de sine, aruncăm mărgăritare în picioarele porcilor, cum spune Biblia.

În schimb, când ne deschidem inimile pentru a primi cuvinte de apreciere, îmbrățișări, încurajări, atunci când apreciem lucrurile frumoase din jurul nostru și mai ales din viața noastră, atunci ne umplem rezervorul stimei de sine.

Păstrează plin rezervorul stimei de sine! Doar tu o poți face.

Permite-ți să te deschizi pentru a primi noi resurse în al tău rezervor, caută să-l ții mereu plin și nu te îngrijora dacă dă peste: oamenii din jurul tău au nevoie și ei de apreciere, de un nivel ridicat al stimei de sine. Așa că poți dărui și tu.

Nu te lăsa supărat, sub nicio formă.

Nu uita că nimeni nu te poate supăra decât dacă tu îi permiți să o facă.

Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții” – Biblia, Proverbele 4:23

Lasă supărările, începe să trăiești! Nu uita că te miști în direcția gândurilor care te domină. Și doar tu ești în control.

Îți doresc succes în păstrarea calmului, prin păstrarea rezervorului tău plin! 🙂

De ce îmi sare muștarul așa de repede?
Etichetat pe:                            

Lasă un răspuns